Astăzi o să vă împărtășesc un pasaj din Scriptură care îmi place așa de mult și care îmi reamintește că nu ai cum să dai ce nu ai și cât de important e să ai curaj să dai din ceea ce ai! :)
Faptele Apostolilor capitolul 3 de la versetul 1 la versetul 8
„Petru și Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea. Acolo era un om olog din naștere, care era adus și pus în toate zilele la poarta Templului numită Frumoasă, ca să ceară de milă de la cei ce intrau în Templu. Omul acesta, când a văzut pe Petru și pe Ioan că voiau să intre în Templu, le-a cerut milostenie. Petru, ca și Ioan, s-a uitat țintă la el, și a zis:
- Uită-te la noi! Și el se uita cu luare aminte, și aștepta să primească ceva de la ei.
Atunci Petru i-a zis:
- Argint și aur, n-am; dar ce am îți dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!
L-a apucat de mâna dreaptă și l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile și gleznele; dintr-o săritură a fost în picioare și a început să umble.” Si acum urmează reacția omului vindecat : „A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudând pe Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 3:8, partea a doua).
Deci, toată lauda i se cuvine Lui Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu